Bă, Teo scrie și tu ceva. Îmi zic după care gândul mi-se transpune într-o sarcină scrisă pe-o foaie plină cu sarcini care mai de care mai atrăgătoare. Ori după cum puteți observa în rândul anterior, repetiția îmi este ceva caracteristic. Încă de pe vremea când eram un puștiulică obișnuiam să mă joc cu sensurile comune ale cuvintelor, un obicei de care nu m-am desprins nici până astăzi și nici nu îmi doresc.
Dar să trecem peste micile bariere din scris și să privim către cele mai mari. Ei bine, ce să vezi, incertitudinea! O boală pe care întotdeauna am privit-o cu drag pentru că mi s-a părut că mă ajută. Și am să vă spun și de ce. Atunci când pun lucrurile la îndoială, tind să ajung să văd problema și din alte perspective, nu pentru că oi fi eu vreun caz mai special, dar așa se întâmplă. Totuși, făcând asta observ că mai există o cale de soluționare sau abordare a problemei. Și zic ”totuși” pentru că după ajung să fiu indecis între care pe care cale să o apuc.
Toată vorbăraia asta și pentru ce, nici măcar nu am transmis vreun mesaj practic și deja am scris 350 de caractere. Vedeți!?!? E jale frate, parcă nu reușesc să mă leg de nimic. M-aș lăuda că nu am nicio greșeală gramaticală măcar, dar și după câteva treceri atente prin revistă îmi mai scapă câteva gugumănii, așa că nu o să merg pe asta.
Ci voi merge pe faptul că am întrăznit să scriu și să îmi prezint gândurile într-o manieră publică, chit că pun la suflet opinia voastră. E.. ce mai ziceți acum?
Hai să lăsăm înclinarea asta spre pozitiv și să revenim la lucrurile negative, acolo unde pe listă urmează repulsia de carte. Și nu este vorba de forma lor învechită sau mirosul pe care-l capătă după un timp. Este vorba despre cei care o promovează! Adică există atâți influenceri în zilele ăstea, iar voi vă folosiți de fosilele ălea din învățămât.
Poate că după atâta timp nu ar mai trebui să dau vina pe ei că nu prea m-a atras gramatica și studiul limbii, până la urmă deja am conștientizat și sunt capabil să-mi pregătesc un plan care să mă propulseze în lista celor cu carte. Așa că am trecut la treabă, mi-am luat cele mai smechere cărți de gramatică și am trecut la treabă. Faza nașpa e că le-am rătăcit, dovada stă în rândurile de mai sus.